Atras de natura si vietatile ei am fost de cand ma stiu. Sa arunc un ochi dupa reptile si sa le mai prind si in poze daca am ocazia am prins de la Doru Panaitescu.
In vacanta de primavara fiind, satisfacut de faptul ca am „bifat” maimutele din Gibraltar gandeam cu voce tare si eram oarecum dezamagit ca nu am vazut nicio soparla si niciun sarpe, desi pe materialele informative citisem ca sunt din belsug. Coboram spre oras cu ochii pe ceas, sa fiu sigur ca trec inapoi in Spania in timp util sa prind autocarul catre Malaga unde aveam cartierul general.
Si nu am apucat sa termin bine gandul cu reptilele ca vad la vreo zece metri in fata pe marginea drumului un ghemotoc nedeslusit. Pe masura ce m-am apropiat se deslusea un sarpe. Cand am ajuns si mai aproape am inteles de ce statea asa incolacit: era un sarpe care prinsese o soparla si astepta ca aceasta sa moara pentru a putea servi pranzul in liniste. Stiu ca ar fi fost spectaculoase imaginile in care sarpele ar fi inghitit reptila, insa timpul nu mi-a permis sa astept.
Cu ajutorul lui Doru am facut identificarea: sarpe de alun iberic (coronella girondica) si gecko de perete european (tarentola mauritanica).
Pingback: Când intervenim în lanțul trofic? – Aventurierul