În ultima vreme, o dată la câteva zile mai arunc un ochi pe pagina proiectului Circumterra. Ce înseamnă Circumterra? Înseamnă pasiune și aventură. Eu așa aș defini înconjurul pământului solitar la bordul unui velier pe nume Aiax. Am auzit de acest proiect în 2011 când l-am cunoscut pe Sorin; făceam o călatorie de o zi de la Mangalia la Balcic pe o ambarcațiune cu vele (Aldebaran) iar Sorin a fost skipperul nostru si ne-a povestit despre acest proiect minunat. Am păstrat „jurnalul de bord” al acelei zile pe mare si il redau mai jos. Calatoria lui Sorin o puteti urmari live pe harta (click pe text). In momentul in care scriu este in Insulele Marchize din arhipelagul Polineziei Franceze, mai exact pe insula Nuku Hiva.
Duminică 29 mai, ora 19:30 – prima însemnare, plecare din București cu destinația Mangalia sau Vamă, nu ne era clar înca. Ce se putea întampla la un drum estimat de 3 ore? Nimic deosebit dacă ții drumul drept, dar dacă te abați de la el vă spun eu, estimarea inițiala de 3 ore devine nerealistă și ajungi în Mangalia pe la 1 noaptea. Cum s-a întamplat asta? Foarte simplu, ca sa evităm aglomerația din stațiuni am luat-o pe o scurtatura, numai ca la un moment dat am uitat sa facem stanga. Norocul nostru ca ne-am intalnit cu un echipaj de la politia de frontiera care a fost destul de dragut sa ne indrume. Cand am intrebat de Vama, au spus ca e aproape, e in fata, dar cand si-au dat seama ca noi nu cautam vama cu Bulgarii ci Vama Veche s-au minunat putin. Si seara nu s-a incheiat aici. Stiti ce sunt mici, verzi, lucitori si te fac sa iti inghete sangele noaptea? 20.000 de ochi de oi si capre care vin spre tine pe sosea. Spre binele nostru comun au fost reperati la timp.
30 mai dimineata, imbarcare pe micutul Aldebaran. Acum o sa trec la o scurta lectie de istorie, de care am avut si eu parte inainte de a urca la bord. Aldebaran este un yacht din lemn cu 3 vele, construit la comanda in 1947 de unul dintre cei mai renumiti constructori de nave, un suedez pe nume Tore Holm. Acesta a invatat maestria construirii navelor de la tatal sau inca de la varsta de 5 ani. In prezent Aldebaran este un yacht de colectie unic in Marea Neagra (la momentul la care re-postez acest articol nu mai stiu ce este cu Aldebaran).
Dupa ce am consultat harta, am stabilit directia: cap compas Balcic, Bulgaria. Cum marinarii au limbaj specific a trebuit sa invat termenii rapid: pupa (spatele navei), prova (partea din fata a navei), babord (stanga), tribord (dreapta), foc-ul (vela de la prova), randa (vela principala) si multi altii.

Era in jurul orei 9:30 cand porneam la drum si lasam portul Mangalia in spate. Parca eram cu Speranta in toate panzele sus. Si surpriza: am aflat ca va trebui sa manuim singuri barca (bineinteles sub supravegherea capitanului). Si asa am ridicat focu-ul, adica vela din fata, cea principala a cazut in sarcina altui membru al echipajului.
Daca va intrebati cum a fost cu raul de mare, a fost mai degraba o sperietoare. Dar eram pregatiti cu pungi la indemana. Am avut noroc de mare linistita asa ca nu au fost probleme. Dar o mare linistita nu e intotdeauna buna mai ales la o ambarcatiune cu vele, voi reveni la acest subiect.
Prin evul mediu se credea ca in mare exista tot felul de monstri care inghit navele cu tot cu marinari. Am dat si noi peste cativa “monstri marini” si a fost foarte placut sa poti vedea delfinii in mediul lor natural.
Si acum sa revenim la povestea cu marea linistita. Fiind pe o ambarcatiune cu vele, deplasarea acesteia depinde de bunavointa zeului Eol. Si avand o mare linistita deplasarea a fost destul de greoaie astfel incat dupa 9 ore pe mare mai aveam inca foarte mult pana la destinatie. Cum vantul s-a oprit complet capitanul a decis sa pornim motorul. Si surpriza, acesta nu a functionat la capacitate maxima si am ajuns in port in jurul orei 1 noaptea.
Si credeti ca s-a terminat? Abia a inceput distractia, pentru ca in port trebuia sa trecem pe la vama bulgara. Dupa o asteptare de o ora in care nimeni nu mai avea rabdare am aflat si motivul intarzierii. Asta bineinteles dup ace ne-au trecut pe la gura toate “aprecierile” pentru vecinii nostri cefe late, cu referire la trecutul lor comunist si familiile lor. Ca treaba sa fie completa, care ar fi fost probabilitatea ca unul din cei prezenti pe barca sa aiba acelasi nume cu un urmarit prin Interpol? Nu mai conteaza care e porbabilitatea pentru ca la noi s-a intamplat oricum. Partea buna e ca s-a rezolvat, dar dupa inca vreo 2 ore pentru cel in cauza.
Cu o zi inainte in Mangalia la 1 noaptea nu am mai gasit nici un restaurant deschis, de ce ar fi fost altfel in Balcic? A fost altfel pentru ca marinarii au prieteni peste tot si au tinut un restaurant deschis special pentru noi. Si nu stiu daca din cauza oboselii sau ne era prea foame dar toti am spus ca am mancat cea mai buna Salata Bulgareasca pe care am mancat-o vreodata. Cand am ajuns la friptura nu mai era asa interesant dupa o asemenea salata.
Una peste alta a fost o experienta interesanta si as fi dispus sa plec pe mare cu o ambarcatiune cu vele pentru mai mult de o zi. Daca aveti ocazia nu ezitati. Si daca aveti de ales intre o barca din lemn, clasica si una moderna din fibra de sticla, alegeti una de lemn. Daca Dumnezeu ar fi vrut ca barcile sa se faca din fibra de sticla ar fi lasat si copaci de fibra de sticla, vorba unei inscriptii dintr-un port suedez .