Adevărul este ca îmi era tare dor de munte, de o tura mai sănătoasă la finalul căreia să vrei doar sa îți odihnești picioarele și sa speri ca nu vor urma câteva zile de febră musculară cruntă. Și a trecut mult de la ultima tură mai serioasă.
Planul nu a fost cine știe ce plan: dacă ne simțim bine, într-o zi urcăm în Făgăraș cu obiectiv vârful Negoiu și seara înapoi la mașină și la cazare. Urcăm dinspre Porumbacu sa ne oprim la masă la Cabana Negoiu în caz că ne lovește foamea prea tare. Zis și făcut, miercurea dimineață dar nu prea dimineață, am lăsat mașina puțin mai sus de cariera si la 10:36 am pornit agale pe forestier într-o tură în stil minimalist, rucsac doar cu strictul necesar: 2 litri de apa de persoana și doua jumătăți de cola. De mâncare 4 napolitane Dare și un tortulet de biscuiți. La cabană am mai luat o ciorbă și o cola pentru la pachet.
Și am pornit, pana unde ne-or tine picioarele ieșite din forma. Am zis ca dacă pana la 16:30 nu suntem în Șaua Cleopatrei ne întoarcem sa prindem lumina pe coborâre. Ritmul era bun însă căldura ne macina încet, iar când urcarea a devenit mai solicitanta lipsa antrenamentului a început sa se simtă. La Piatra Prânzului am făcut un popas și am mâncat 2 din cele 4 batoane Dare. Pentru o clipa am crezut ca asta a fost și atât se poate și ma tot pregăteam sa propun sa ne oprim și sa ii dam la vale. Doar ca ajunși la zona stâncoase de sub Șaua Cleopatrei parca am prins viață. În acel moment am știut ca o sa mergem mai departe și cu puțin înainte de ora 17:00 eram pe vârf. Cele 10-12 grade din prognoză se simțeau chiar dacă soarele ardea. Aveam totuși puf la noi și a fost perfect pentru pauza de revenire, ședința foto și stat și admirat panorama. Și ce am fi mai stat, dar se făcuse 17:15 și mai aveam cale lunga pana la mașină.
Coborârea a mers bine, chiar dacă obosiți la 20:05 eram la cabană și mai departe a urmat chinul oricărei ture: forestierul de final care părea ca nu se mai termină. Am ajuns la mașină pe întuneric și pana la miezul nopții am fost înapoi în Sibiu.
Febra musculara? A fost. Dar nu atât de grav pe cât ma așteptam. Poate a contat și ca a doua zi a fost petrecută la spa, ca o data cu înaintarea în vârstă mai vin și astfel de plăceri.
Aventurierul 